Locuitorii Horezului au adus jertfa de sange pentru infaptuirea reintregirii nationale si infaptuirea Romaniei Mari.Incă din anul 1915, la un număr de 38 de proprietari din Romani le-au fost rechiziţionaţi caii pentru armată.Tot în anul 1915, locuitorii din Romani dădeau drept rechiziţii pentru armată 57 de vite mari şi 5500 kg de fân.4 De asemenea, s-a stabilit lista cu persoanele mobilizabile pentru armată, din Romani şi au fost recrutaţi tineri pentru unităţile de artilerie, cavalerie, infanterie şi grăniceri.
Înfrângerile suferite de armata română în toamna anului 1916 au dus la ocupaţia militară germană a zonei Horezu,. Trupele străine au confiscat alimente şi bunuri ale populaţiei. suspendate cursurile şcolilor elementare. Cea mai mare parte a localurilor de şcoli a fost rechiziţionată în scopuri militare sau administrative. La şcoala primară din Romani, soldaţii trupelor de ocupaţie au spart uşile şi ferestrele, distrugând documentele şi materialul didactic.Aceeaşi situaţie s-a înregistrat la primăria localităţii Romani unde au fost sparte uşile,ferestrele, iar arhiva a fost distrusă Brutalitatea soldaţilor germani este demonstrată şi de cazul Măriei I. Georgescu din Romani, care a murit în urma bătăilor aplicate de soldaţii germani,deoarece nu a vrut să dea un porc. Bisericile au fost jefuite de bunuri specifice – icoane, cărţi, obiecte de cult, iar locaşurile de cult au fost folosite ca magazii, grajduri sau bucătării decampanie. Mănăstirea Hurez a înregistrat atunci cea mai grea perioadă din istoria ei. În primăvara anului 1918, populaţia Horezului cunoştea o adevărată criză de alimente din cauza abuzurilor armatei germane de ocupaţie. La 21 aprilie 1918, Primăria Horezu se adresa Prefecturii Vâlcea, arătând că populaţia ducea lipsă de pâine, deoarece comandatura germană tăiase definitiv cota de faină. Ca urmare, cele 358 familii, dintre care 110-125 erau familii pur orășenești, suferă din cauza lipsei de pâine.

Pozele anexate reprezinta :
„Monumentul EROILOR inchinat celor care s-au jerfit pentru TARA din comuna Romani in primul razboi mondial”
„Citatia strabunicului Tanasescu Ioan,chemat in aprilie 1920 la,,COMISIUNEA CENTRALA PENTRU CONSTATAREA PAGUBELOR DE RASBOI” Mai mult ca sigur soldatii nemti i-au adus pagube insemnate.”
„Din cartea postala trimisa de fratele bunicului, Gore I Tanasescu locuitor din Romani, tatalui sau, ne dam seama ca dadea un semn de viata dupa trei ani in plin razboi.Cartea postala este datata (stampila postei) 15 sept. 1916”
„Carte postala al unui locuitor al Romaniului din 1916 .Primul razboi mondial”