Haiducii au însemnat personajele a sute de legende ale Țării Românești.În Vâlcea, haiducii s-au numit lotrii, celebrii tâlhari de pe Valea Oltului care atacau comercianții și caravanele cu mărfuri.Dar haiducii bateau si drumul sarii care trecea pe la Horezu,manastirile si chiar famililie instarite. Potecașii sau vătafii erau vânătorii de haiduci, vânători de recompensă, buni luptători și erau angajați fie de boieri, fie de curtea domnească sau negustori pentru a curăța codrii și pădurile de haiduci. Potecașii, au apărut în istorii și în legende, dar înfățișați de multe ori ca personaje negative, deși în realitate, din punct de vedere legal, era invers. Povestile auzite la gura sobei albe ,din caramida ,se retin in cutia mintii mai ales ca au fost povestite de bunicii nostri (acum suntem si noi bunici).Fiind povesti frumoase le transmitem si noi la randul nostru.

Prin Muntii Capatanii, mai exista, de pe vremea lui Iancu Jianu, pesteri in care au fost ascunse comori. Iancu Jianu este cel mai vestit haiduc din Oltenia. Acesta s-a nascut în anul 1787, într-o familie înstarita, cu rangul de slugeri, pe domeniile boieresti din Romanati. Era foarte îndemânatic în mânuirea armelor. În plus era foarte curajos si stiaa sa-si apropie ostenii care îl urmau pâna la moarte în orice batalie. În timpurile de glorie, Iancu conducea o ostire formata în jur de 2.000 – 3.000 de haiduci, care luptau împotriva boierilor mai vechi, a fanariotilor, habsburgilor si mai apoi a turcilor. A condus chiar Oltenia în locul puterii domnesti.a sa-si apropie ostenii care îl urmau pâna la moarte în orice batalie. În timpurile de glorie, Iancu conducea o ostire formata în jur de 2.000 – 3.000 de haiduci, care luptau împotriva boierilor mai vechi, a fanariotilor, habsburgilor si mai apoi a turcilor. A condus chiar Oltenia în locul puterii domnesti.

Haiducul Pavel Lotru, din Balcesti, satul gorjean în care s-a nascut si Maria Lataretu, a pricinuit multe neajunsuri Imperiului Habsburgic. A fost cautat timp de peste trei ani de imperiali si potere, dar nu a fost prins. Pavel Lotru a reusit sa le-a dea habsburgilor cea mai grea lovitura.Acesta haiducea pe amândoua versantele Carpatilor, atât în Gorj, cât si în Vâlcea-Horezu, precum si  prin zona Sibiului.  Miu Haiducu, fiul unui pandur de-al lui Tudor Vladimirescu. Astfel, dupa ce prada targurile de la Horezu, Miu se ascundea in muntii Capatanii sau ajungea pana la Ocne spre drumul sarii.

 

 

 

 

 Comorile au fost ascunse de catre haiducii lui Iancu Jianu, alaturi de care marele erou popular a stat ascuns 12 ani pe Muntele Bulzu, de pe Cheile Bistritei, din judetul Valcea. Multe din aceste comori au fost luate chiar de catre haiducii care au reusit sa scape de potera si care, inainte sa aleaga alta ascunzatoare, le-au dezgropat. . Haiducii care le ascundeau ciopleau cruci pe fagi sau pe brazi, pentru a insemna pesterile si tainitele. Atunci cand intalneai in cale un fag pe care era incrustata o cruce, stiai ca te afli in preajma unei comori. La adancimi in stanca de calcar, stau ascunse multe averi ale boierilor si staretilor de manastiri din acea vreme, bogatii pentru care haiducii faceau varsare de sange, ca sa le dea la saraci. Banii sunt insa blestemati, tocmai pentru ca erau luati cu jertfe omenesti.
Undeva, pe langa Varful lui Roman, era stiuta o astfel de comoara. Multi aflasera si locul pentru ca multi se intorceau din drum, indemnati de ceva necunoscut sa nu cumva sa atinga pamantul care ascunde monedele de aur si de argint blestemate. Probabil ca acestia aveau credinta mai mare in Dumnezeu si erau avertizati, prin diferite semne, ca ar fi bine sa faca, fara sa-si puna vreo intrebare, cale intoarsa. Cei care stiau de acest loc aveau bilete lasate de haiduci, in care era trecut locul ales si cati pumni de monede erau ascunsi acolo. Pe acest bilet, pe langa locul si cantitatea de monede ascunse, era trecut si avertismentul ca nu se poate ridica comoara pana ce, in locul cu pricina, nu vor muri deodata 9 frati.
Au trecut zeci de ani pana sa ajunga cineva sa o dezgroape.  Exista o poveste interesanta dar putin verosimila.Cel care a reusit a fost un cioban din Vaideeni, caruia i-a venit ideea sa ia cu el o scroafa cu 9 purcei pe care i-a omorat chiar pe locul in care era ascunsa comoara. Intr-adevar, in biletul lasat de haiduci, nu scria ca trebuie sa fie neaparat fiinte umane. Si dupa ce a dezgropat comoara, ciobanul s-a intors in sat, si-a cumparat multe oi, si-a facut casa mare si a avut copii multi, pe care i-a crescut cu frica de Dumnezeu. Blestemele nu s-au mai implinit, pentru ca a adus ofranda ceruta, omorand 9 frati, acolo, deasupra comorii (este o poveste frumoasa este adevarat dar nimeni nu mai stie numele ciobanului.)Au mai fost ascunsi multi bani, pe langa stani si pe langa varfuri inalte de munti. Tot pe langa varful lui Roman, intre Piscul lui Tigan si Piscul Iancului, se afla o pestera care, de peste 100 de ani, nu poate fi descoperita. Pestera din Piscul Iancului apare in multe bilete, dar nimeni, niciodata, n-a putut da de ea. Se zice ca acolo ar fi o mare comoara. Kilograme intregi de monede de aur si tacamuri de aur si de argint ar fi ramas ingropate, alaturi de arme de-ale haiducilor, pe teava carora sunt indesati mii de sfanti.. Se spune ca sunt multe pesteri care ascund comori, dar cele mai insemnate raman Pestera cu Tisa, Pestera cu Scorpiile si Pestera cu Foisor, de pe tancurile Bulzului.
Tot prin Muntii Capatanii, pe Varful Buila, la Vanturarita, la Curmatura Boului, la Muchia Vacii si pe Varful Albu, au ramas inca nedescoperite numeroase comori ascunse de haiduci. Acestia aveau legamant sa nu se lege de femeile din sat si sa nu primeasca in grupul lor vreo femeie. Numai ca Ana, o femeie cu chip aspru, puternica si neinfricata, care s-a dat drept haiduc, a strans in jurul ei vreo 30 de barbati, pe care i-a pornit pe drumul Craiovei, la un mare boier, la curtea caruia a fost mare varsare de sange. Haiducii i-au luat toata averea si au ascuns-o in Muntii Builei. Zece ani, Ana a fost capetenia haiducilor, pana intr-o zi cand unul dintre ei a urmarit-o la un sipot, unde mersese sa se spele si, lasandu-se goala de la brau in sus, a vazut ca-i femeie. Cand s-a intors in ascunzatoare, a fost demascata, haiducii dezbracand-o cu forta si omorand-o pe loc. Ana este inmormantata pe Plaiul Ramestilor, sub Poiana Stoicului, in mijlocul padurii, intr-o poienita care este cunoscuta sub numele de Poiana Ploscarului. In groapa ei, a fost pus si un pumn de galbeni, descoperit mai tarziu de catre un barbat care mersese impreuna cu fiul sau, avand un bilet de la haiduci, sa caute osemintele Anei. Biletele cu comori se transmiteau din tata in fiu si nu erau lasate decat anumitor oameni, doar acelora care ii ajutau pe haiduci cu merinde si care ii preveneau atunci cand potera se apropia de ascunzatoarea lor. Cateodata, cobora in sat cate un haiduc sa ia merinde, alteori unul dintre sateni urca la munte, cu boii, spunand prin sat ca merge dupa lemne. Sub capita de fan pe care o punea in car, pentru a hrani boii pe drum, erau ascunse merindele pentru haiduci. In schimbul acestui serviciu, omul primea un bilet cu locul unei comori.
Sub Buila se afla Poiana de Piatra, este o pestera adanca de 5-6 metri, folosita si ea ca adapost de haiduci. Are gura de intrare sub forma de put, iar haiducii, cand se apropia potera, intrau in pestera si trageau dupa ei un brad tanar, pe care il taiau in fuga si al carui varf ramanea afara, ca si cum ar fi fost locul lui acolo, ca si cum ar fi crescut din pamant. Niciodata potera nu i-a aflat pe haiduci. O singura data, jandarmii au gasit in poienita caii haiducilor pascand. Furii erau in pestera, peste gura careia trasesera bradul sacrificat, care ii salva de fiecare data prin moartea sa.
Se mai cauta pana in ziua de azi o comoara care ar fi ascunsa pe Valea lui Neag, pe langa Manastirea Hurezi, unde este ingropata toata vistieria lui Constantin Brancoveanu: aur, bijuterii, tacamuri, sfesnice, policandre, covoare tesute cu fir de aur. Constantin Brancoveanu aflase ca turcii ii doreau capul si a luat sapte slugi cu el, a dus caramida si a construit un beci adanc, in care si-a ascuns toata averea. Cand beciul a fost gata si comoara ascunsa, Constantin Brancoveanu a omorat cele sapte slugi, pentru a nu se afla niciodata locul in care au fost ascunse bogatiile familiei. Multi cauta aceasta comoara imensa, dar nimeni, niciodata, nu a putut afla locul in care este ascunsa.
Pe Plaiul al Mare, in Priporul Ciresului, pe Romanii de Sus, la deal, sunt ingropati 17 haiduci, care au fost omorati de potera chiar in aceste locuri. Pe drumul care duce de la Scarisoara la Preluca si de la Preluca la Valeanu, cele 17 morminte stau drept marturie pentru aceia care se indoiesc de faptele haiducesti, petrecute pe vremea lui Iancu Jianu, in Muntii Capatanii.
Astfel de povesti sunt pierdute si nimeni nu le stie  sau nu le spune.Cei care au crezut …imi amintesc de parca a fost ieri au sapat  multa vreme prin padurile Romanilor    .         Plecai seara din padurea de Sub Tei si pamantul era acoperit de iarba si muschi, a doua zi cand reveneai cu vacile la pascut  gaseai gropi adanci de peste doi metri la radacina teilor batrani insemnati de lama cutitului cu o cruce sau o litera…Povestea cu ,,caldarea” de bani a circulat multa vreme.A gasit-o cineva..nimeni nu stie. Numai ca astazi daca o gaseste cineva…trebuie sa o predea fie muzeului fie autoritatilor.Se poate alege legal cu 30% din valoarea ,,comorii’.

Cata poveste cat adevar este lasat la latitudinea fiecaruia sa judece sau sa viseze.