In majoritatea regiunilor tarii, ziua care semnifica Lasata Secului este serbata de fiecare roman. De regula, finii merg la nasi pentru a lua cu ei ultima masa de „dulce”pana la celebrarea sarbatorii crestine. Asadar, bucatele traditionale sunt puse pe mesele romanilor, transformand ziua de Lasata Secului intr-un adevarat festin culinar.

In aceasta zi, toti aceia care au persoane dragi trecute in lumea de dincolo isi amintesc de ei, mergand la biserica si oferindu-le oamenilor nevoiasi pomana, in cinstea celor disparuti.

Lăsata Secului are două etape care conduc treptat către post: Duminica Lăsatului sec de carne şi Duminica Lăsatului sec de brânză. Prima este numită şi Duminica Înfricoşatei Judecăţi, când li se aminteşte creştinilor la slujbă să nu păcătuiască, întrucât va veni cândva şi ceasul Judecăţii de apoi. Săptămâna dintre ele, pregătitoare pentru post, poartă numele de Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă, când se mănâncă lactate şi ouă. Întrucât postul priveşte trupul, dar mai ales sufletul, acum este vremea iertăciunilor. Vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în post. Cea de-a doua este numită şi Duminica izgonirii lui Adam din rai. Desigur, semnificaţia este că noi retrăim simbolic momentul pierderii raiului, pe care l-am putea recâştiga, tot simbolic, prin post.

Va urma Postul cel Mare. Acesta nu se limitează nicidecum la simpla interdicţie alimentară, nu e o cură de slăbire, aşa cum se vulgarizează adesea. Postul înseamnă exerciţiu de voinţă, dobândirea autocontrolului, înălţarea treptată a spiritului întru îndumnezeire. Duminicile care vor urma reprezintă etape ilustrând simbolic, prin pilde, momente ale ultimei părţi din viaţa pământească a Mântuitorului.

Anul acesta, Paștele se sărbătorește pe 16 aprilie, însă Postul Paștelui începe încă de sfârșitul acestei luni. Postul Paştelui începe în 2017 pe data de 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox, în aceeași zi fiind celebrat și Paștele catolic.

În Postul Paștelui, conform rânduielilor bisericești, nu se fac nunți, iar pe 26 februarie are loc Lăsatul secului. Postul Paștelui durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Postul Paştelui este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante, fiind numit și Postul Mare.

Cei care țin Postul Paștelui trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

 

I